30 octombrie 2013
2 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Superb tablou!!!!!!! Parcă rupt din vreo altă realitate...
RăspundețiȘtergereȘi câtă liniște pare să fie acolo!
Pup,draga mea!
Sis A.
Stii tu...liniste, cum altfel sa fie la fereastra de unde privesc zorii? ;)
Ștergere